10 martie, 2020
Pentru puțin timp am avut plăcerea să am în trusa foto întreaga familie Tamron pentru montura Sony FE. Cele două obiective zoom, care se bucură de un succes enorm, Tamron 17-28mm f 2.8 Di III RXD și 28-75mm f 2.8 RXD III și cele trei obiective prime Tamron 35mm f 2.8 Di III OSD, Tamron 24mm f 2.8 Di III OSD și Tamron 20mm f 2.8 Di III OSD care este cel mai recent lansat. Seria nu se încheie aici, Tamron a anunțat și un obiectiv tele 70-180mm f 2.8 care va fi lansat în această primăvară.
Cum despre cele două zoom-uri am mai vorbit, haideți sa vedem cum se prezintă și cele trei prime-uri. De data asta am să sar peste specificații, pe care le puteți găsi cu ușurință. Am să subliniez doar că toate cele trei obiective au posibilitatea de a focaliza foarte aproape de subiect, obținând un raport de mărire de 1:2. Se pot obține astfel niște imagini interesante, în special de la cel de 20mm.
Construcția
Designul obiectivelor menține linia minimalistă a obiectivelor zoom. Cel de 35mm are un parasolar mai ciudat și elementul frontal este foarte mic, parcă cei de la Tamron s-au forțat să mențină aceleași dimensiuni pentru toate trei obiectivele și au supradimensionat carcasa celui de 35mm. Este de apreciat că toate cele cinci obiective produse până acum folosesc aceleași filtre de 67mm.
Și materialele folosite sunt aceleași cu care ne-au obișnuit, plasticul folosit făcându-le extrem de ușoare: cel de 20mm are doar 220g.
Cea mai plăcută surpriză este că s-a păstrat montura metalică protejată împotriva umezelii cu garnitura de cauciuc, ceea ce este un bonus având în vedere și prețul mai mult decât decent.
Calitatea imaginilor
Sharpness
Rezultatele au fost interesante cum am avut 17-28-ul și 28-75-ul ca referință.
Tamron 20mm f 2.8 Di III OSD este cel mai puțin sharp dintre ele. Comparat cu 17-28-ul la 20mm claritatea în centrul imaginii la f 2.8 este asemănătoare, dar cum ne depărtăm spre colțuri se vede o diferență semnificativă, obiectivul fix, contrar așteptărilor, rămânând în urma zoom-ului. Diferența dispare după f 5.6.
Tamron 24mm f 2.8 Di III OSD se comportă identic cu 17-28-ul la 24mm, mi-a fost imposibil să-mi dau seama care este mai sharp.
Tamron 35mm f 2.8 Di III OSD este cel mai sharp din cele trei, întrecând 28-75-ul la 35mm, diferențele se văd încă din centrul imaginii.
Culorile
Culorile sunt neutre, contrastul este bun.
Distorsiuni
Cel de 20mm distorsionează foarte tare, noroc că i se aplică profilul de corecție în cameră pentru JPG iar pentru RAW Lightroom-ul are deja profil de corecție, chiar dacă este un obiectiv foarte nou. Cel de 24mm distorsionează moderat, iar cel de 35mm nu distorsionează aproape deloc.
Vignetare
Toate obiectivele vignetează destul de puternic la f 2.8, dar ce m-a surprins e că cel de 20mm vignetează puțin chiar la f8. Personal nu mă afectează prea tare, iar existența profilelor de corecție face compensarea floare la ureche.
Flare și aberații cromatice
Nu am observat aberații cromatice, iar flare-ul este bine controlat la toate obiectivele.
La aperturi mici, obiectivele produc 14 raze în jurul surselor de lumină datorită celor 7 lamele ale diafragmelor.
Bokeh
Este un element care ține de gust. Am observat ca la acest capitol cele trei obiective fixe stau ceva mai bine, fundalul distrage mai puțin atenția față de cel obținut de la obiectivele zoom.
Focus
La toate obiectivele focusul este foarte precis, dar dezamăgește prin viteza lentă, mult sub standardul de azi, și prin faptul că nu este tocmai silențios. Zgomotul nu este unul continuu, ci mai degrabă ca niște click-uri care s-ar putea să dezamăgească pe cei interesați de video, mai ales că obiectivul de 20mm cu siguranță ar fi fost interesant pentru vloggeri.
Sistemul de focus OSD ( Optimized Silent Drive ) este diferit față de cel folosit pe obiectivele zoom. RXD-ul folosit pe acestea e mai rapid și total silențios.
Dacă la 20 și 24mm viteza de focus e doar lentă, la obiectivul de 35mm e o problemă, chiar și în lumină bună focus-ul nu îl face cursiv, ci pe segmente întrerupte de niște momente de așteptare. În lumină slabă timpul se lungește și mai mult. Cel mai bine se observă când trebuie să facă tranziții mari de la subiect apropiat la depărtat sau invers.
Am făcut și teste cu subiect în mișcare. 35-ul nu este în stare să țină pasul cu un om care aleargă, iar 20 și 24 s-au comportat mai bine, dar tot lasă de dorit.
Aparatul de test a fost un Sony A7 III.
28-75 și 17-28 au avut și ele niște probleme pe partea de focus, pe care Tamron le-a rezolvat ulterior din soft.
Puncte forte
- Preț scăzut
- Dimensiuni și greutate reduse
- Construcția weather sealed
Puncte slabe
- Focus lent
- Nu au stabilizare
- Cele de 20 și 24mm ar putea fi mai sharp
Le recomand pentru
Le recomand pentru fotografia de călătorie, peisaj, street, arhitectură, fotoreportaj.
Alternative
Tamron are aici o competiție puternică, pe lângă obiectivele native Sony 28mm f 2 și 35mm f 1.8, avem o serie întreagă de la Samyang 18mm, 24mm și două variante de 35mm (pancake f2.8 și un f 1.4). Sigma are aceeași serie 20, 24 și 35mm dar cu f 1.4. Și dacă am omis ceva le puteți adăuga în comentarii.
Concluzie
Această serie de obiective fixe poate nu se va bucura de același succes pe care l-au avut obiectivele zoom de la Tamron, dar vin ca o completare benefică a ofertei. Cu siguranță își vor găsi loc în gențile foto ale celor cu un buget mai restrâns. Sunt excelente pentru cei care vor un rucsac cât mai ușor.
Urmărește-mă și pe
Leave a reply